despre.jpg

Despre ce? Review profesional al ultimilor x ani.

A inceput ca o poveste ieftina ca lucram pe putini bani, a inceput la Radio Europa Nova. A fost primul post de radio in care am calcat cu ganduri de angajare. Cel care m-a adus pe acolo sa vad izolatia fonica din cartoane de oua, Mihai G, m-a recomandat ca om bun la calculatoare. Puteam sa zicem calculatoare caci aveau 2. Stelica si Gigel. Stelica era un pur sange pentium 1 la 200 Mhz, Gigel era un impur sange Amd k5 care se tot reseta si era legat de Stelica. O retea primitiva de tipul peer to peer (legatura prin portul paralel)… Niste echipamente vechi folosite si rasfolosite, situate in spate la bingo pe langa beraria germana. De muncit nu prea aveai ce sa muncesti. Mai curatai un ventilator, mai suflai prafu din sursa (il puneai in ghiveci si cresteai un mic copac), mai reparai cate ceva. Asa am devenit eu “tehnic”. Printre picaturi mai ne jucam si de-a postul de radio pirat, mai ieseam la bere, mai pierdeam cate o noapte la vro’ petrecere.. ETC.

Urmeaza perioada neagra. Numai radio pirat, numai distractie, lipsit trimestrul de iarna de la liceu, iara distractie, cu 8 la purtare si 9 la sport ca sa nu ma exmatriculeze. Prin liceu am trecut usor, am invatat ce mi-a placut si am chiulit de la restu’. Am avut noroc ca profa de chimie, fizica, istorie s.a.m.d ma stiau de chiulangiu, da’ las ca invata baiatu. Si asa au trecut 4 ani. bacalaureat, examen de admitere si iata-ma la facultate.

In anul 1, la biliard la BGS, la bere, la biliard… mai un examen, mai o restanta… ca orice stundent care se respecta. Mai un ban la restante (analiza1 – 6 credite x 120 mii, baze de date1 4 credite, ASM.. iar 4 sau 5 credite… ), mai o bere si tot asa. Tot in anul 1 ma cauta neica Mihai. Ca bre hai sa ma ajuti ca am la munca o retea care nu merge. Ma duc acolo. Minunat. Eram la MIX FM…. microfoane… aproape 10 calculatoare, retea ETHERNET neica. Verific reteaua si pipi… mergea. ii zic omului “da’ nu are nimic reteaua” si ma invita la o discutie. Ca el ar vrea sa ma angajeze la Mix FM.. si ca daca sunt de acord. Ca nu e vorba de un salariu foarte mare dar ca e program flexibil si ca e bine… eram umed la pizda de fericire! In MIX-ul de bucuresti am prins 3 schimbari de “guvernare” si era sa o prind pe cea finala care s-a soldat cu concedierea tutu”l”or angajatilor cu o calduroasa strangere de mana. In perioada asta am stat cu un ochi la branza si cu alalalt la… cascaval si la unt. Pe langa IT (administrare retea, sisteme de calcul ETC) am facut editare audio (procesare, futizare si aplatizare), tehnic (stai cu pistolu de lipit in mufe), voce pe la stiri, am fost si la emisiuni (fanatic gamer, mix underground – moarta din stadiul de proiect, o emisiune hip hop… ca imi placea), am facut si site, grafica promotionala si pipi la buda. DE TOATE. Salariul a fost constant cu o singura variabila. Variabila “de cacat” care a fost constanta la valoarea “TRUE”.

O colega din MIX (reporterita, stirista) mi-a dat o adresa de email. Ia d’aci. Trimite mail la anca.de.la.@realitatea.bai.tv si vezi daca poti sa iti pui un CV. Am pus CV… si peste 1 saptamana m-am dus cocotz la realitatea sa dau de intervievatori: Teo B. si Florin N. Florin era directoru’ IT, folderul atotstiutor de perl si a celor negre ce te pandesc in RTV. Cu el am purtat o discutie relaxata. Era zodia fecioara, nascut in aceeasi zi cu mine (daca stia cica nu ma mai angaja), iar cu Teo care mi-a lasat impresia de bai prostule nu stii nimic 🙂 am discutat mai tehnic, ca deh.. el E tatic in toate cele! 6 luni (de fapt 5) am rezistat in RTV. Stress, muie (care te pandea dupa colt si cum te vedea… pac te lua la futut), cacat, zbiarete, femei cu nisip in pizda, hartie de dus la imprimanta, ture de weekend in care imi numaram firele de par (chiar si pubian) eeeeeeeeeeeeeeeeeeeh. STOP!

Am fost la interviuri la o firma Romano Greceasca cu capital grec. PAYNET se numea si era un procesator de carduri (prin garduri), autorizator si mentenanta POS-uri si ATM-uri pentru 20 de banci din Romania si inca vro 3 din strainatate. Aici ati fi tentati sa ziceti “ba gogule te-ai scos”. Da m-am scos dar partial. 5 luni a fost bine dupa care dupa atatea balbaieli si minciuni (despre marirea de salariu pe care trebuia sa o acorde angajatilor) din partea conducerii au inceput semnele de intrebare. Da’ mie nu imi maresc salariul? dar vor sa scoata si bonurile de masa? dar de ce nu mai se platesc orele suplimentare? da de ce au scos si asigurarea medicala? Si iaca scot flocul dintre dinti si la misto fara nici o speranta aplic la un job la o banca (bank) cu care lucra praynetu. Trec doua saptamani si ma cheama la interviu. Mai trece o saptamana si iar un interviu… si mai trece o saptamana si semnez contractu cu banca, demisia cu playnetu. Am mai fost eu la interviuri pana atunci la AIG Life, HVB da’ ori am cerut prea multi bani… ori nu aveam experienta.

Si iaca din februarie anul curent sunt IT Network Administrator la o banca (despre care va zic dupa ce imi dau demisia – nu in viitorul apropiat, momentul este nedefinit).

alfabetu.jpg

Cine a inventat alfabetul?

Ei bine dragii mosului, bloggeri si blogeritze, tatici si mamici, alfabetul a fost inventat de maggie la romani prin supa alfabet, la americani de alte firme iar la chinezi era prea complicat.

Ce este alfabetul?

O insiruire fara sens de litere pe care le gasim aranjate corect pe tastatura. Daca un cordac (a se citi pushtan, haxor, shmeker) le vede aranjate A, B, C, D, E … X, Y, Z o sa se sperie, o sa devina catatonic, iar neuronii se vor bloca. Haosul se instaleaza usor cand nu-s aranjate de forma Q, W, E, R, T…. B, N, M. Copilul devine violent si se manifesta ca taximetristu intr-o intersectie aglomerata.

La ce ne foloseste alfabetul?

La nimic. Ne este prezentat in forma neordonata in scoala generala si ne pun sa il desenam in prostie pe caiete si pe tabla neagra (blackboard). In grupurile de bloggeri su 18 ani se crede ca alfabetul este un complot impotriva lor, o piedica in calea fericirii.

In final: Alfabetul poate fi de folos numai in forma de supa. Se valorifica prin nutrienti, calorii si … e fun sa il fierbi.

de-chichi.jpg

Pe strada ingusta se zarea in departare un lilipostrutz. Venea vesel de la gramada lui de stabilococi care se inmultise peste noapte mai bine ca al vecinului precopistula de coacaza. Pe drum auzi un croncanit de vrabilopod ranit. S-a oprit sa auda inca odata zgomotul:

– Ajutooor.. cronc

Deja acele croncaneli ii faceau penele sa se infoaie de spaima pe coada lui lunga. Mai sta un pic sa isi linisteasca brecpitulara care ii batea repede si fara ritm. Dupa pauza intinde iar piciorul mijlociu sa faca un pas si iar aude:

– Mooor…cronc.

Deja il intriga. Cine moare? Cine ii intrerupe drumul spre Vizu? Vizu era nevasta lilipostrutului. Vizu este cel mai frumoasa lilipostrut cu pene si blana din tot taramul pe care il conduce, si marcheaza zilnic cu echinobelsteri luminosi. Revenind la mooor cronc. Se uita in vagauna si isi zareste buzunarul gaurit si vai mama lui. Se apleacazeaza sa il ridice si ii crapa brusc cercopisfarcul proaspat cumparat de la farmacie. Dar asta nu e viata! De ce sa sufere atat din cauza unui buzunar care il putea inlocui rapid cu un mamifloc de toamna… Leaga bine cu leocoscoci cercopisfarcul si pleaca acasa.

Ajunge.. se incolaceste in jurul namolului si adoarme, fericit dar in durere.

A visat.. mult… Ce a visat?

de-ce-ne-trezim.jpg

Pentru ce te trezesti dimineata? Toti ne plangem de rutina care ne omoara, de toata tristetea din viata noastra, de probleme, de alegeri, de cei de langa noi, dar magic uite ca ne place ce facem si nu ne limitam la rutina. Mai avem si curajul sa interactionam unii cu altii. De multe ori ne oftica sau ne agaseaza cel de langa noi cu obiceiurile si mentalitatea lor, dar dupa o vreme invatam sa ii acceptam asa cum sunt. Ceea ce este deranjant este ca: ei nu invata sa ii accepte pe cei din jur cu defectele lor.

Cautam perfectiune si vrem sa ne inconjuram cu ea. Ajungem sa fim atat de limitati in gandire incat ingamfarea si alegerile pe care le facem nu ne mai definesc ca oameni. Ne definesc ca pe niste singuratici maimutoi pentru care nimeni nu e bun. Ajungem sa facem promisiuni mici sau mari de care nu ne tinem. Asa ii scarbim pe cei din jur… pe cei imperfecti pentru noi, pe cei demni de ras care au in final o inima mai mare si mai dulce ca a noastra. Cu inima amara si mica nu ajungem sa facem nimic. O sa fim singuri si limitati cu ideologia noastra bolnava, cu basinile si cacatu’ la cur, dar inconjurati de obiecte fine si scumpe. O sa luam ochii material. Psihic si mental nu. Pentru ca sunt numai basini si cacat la noi in cap. Numai geci cu puf, adidasi poleiti cu aur, epilati pe maini si pe picioare, cu pleata intrabucifera, cu perciuni, chica, ciuf si un pic de sloboz sub unghii de la atata laba facuta sau data! Pragul dabia asteapta sa ne loveasca in fruntea lata si incretita de la atat stat incruntat pentru ca stam sa ne gandim ca ala de langa noi vrea sa ne faca numai rau. Dupa ce ne loveste pragu in scafarlie o sa fie deja prea tarziu. Puful a emigrat, a naparlit de pe geaca de la europa, aurul de pe adidasi s-a scorojit, ciuful si perciunii vor fi carunti, vom fi chelit in cur de la atat dus namolu la deal, iar slobozul de sub unghii va fi dus de mult caci erectiile sau pofta de sex vor fi si ele o amintire. Si-or da seama vecinii si cei din jur ca de la mine din apartament pute a mortaciune?

De ce a trebuit sa gandesc asa si sa mor singur?

razna.jpg

Totul o ia razna:

  • reclamele la zuzu devin pe zi ce trece mai idioate si mai enervante
  • prietenii se schimba cum vezi cu ochii
  • televizuinele se indobitocesc
  • traficul urban incepe sa o suga violent
  • blogosfera devine annoing
  • copii nu mai stie sa scriu… ce e aia hinis?

As avea foarte multe de spus da le tin pentru mine.

O zi buna!