Bonsoar!

Bonsoar bah doamnelor si fah domnilor.

internet.jpg

A reinceput scoala or smth ca e aglomerat iar peste tot. Am stat mai mult la munca din diverse motive: nu aveam chef sa ma duc acasa, imi era lene si lehamite sa plec, ma apucasem sa imi fac ordine in mail… Cand am plecat de la munca ete futui surpriza masii ca era plin in statie de lume. Niste babe, niste mosi, cativa cocalari, cativa manelari dar imi pareau asa de multi… vine 311, deschide usile si incep sa se imbulzeasca oile. Scena Piata Rosetti s-a animat in 10 sexcunde. Se vedeau in departare pensionari care alergau catre visul lor suprem, sa stea jos, mai fugeau si niste balenutze cu sacoshele… Lumea s-a metamorfozat sub ochii mei: babele au devenit sprintene, mosii atleti, toata lumea si-a expus coatele dezvoltate. Soferul se chinuia de zor sa le explice ca se retrage ca are suspensiile defecte dar bate saua sa priceapa romanu… au inceput sa isi spuna vorbe dulci, sa se alinte… si au renuntat. Au coborat toti injurand primarul, pe Basescu si evident pe Iliescu.

Mai trece jumatate de ora. Era ca pe stadion. Multa lume, seminte… si acel murmur oarecum strsant. Suna un telefon si rupe linistea cu acorduri de gutza. Incepe tiganu’ sa povesteasca vrute si nevrute, sa rada si sa urle. L-am vazut in acel moment ca pe inamicul nr.1 si mi-am dorit un AK47 sau macar un tazer gun… Am preferat sa plec pe jos pana acasa. La armeneasca nu l-am mai vazut pe boshorogu care se masturba, in piata pache protopopescu am ratat un subiect frumos de pozat (doi mini-cersetori aruncau in aer gunoaiele unui boschetar batran ca sa il enerveze), inainte de PRO shitTV am vazut scolareii si mi-am amintit de zilele in care eram si eu scolar… M-am apropiat de casa. Imi aprind o tigara si merg visand…

Am ajuns acasa.

se poarta EMO la Motoare

Anu’ 2007. Sus la motoare. Ajungem grup restrans de 4 oameni. Ne pironim ochii sa gasim un loc sa zacem linistiti. In jurul nostru numai pushtime, si nu orice fel de pushtime ci pushtimea EMO. Injur de cateva ori in gand ca nu avem loc si dam sa ne intoarcem la lift.

gocryemo.jpg

In lift minunata liftiera goblenara, femeie cu suflet acru ca si personalitatea de liftiera. Goblenara se inspira din vorbele auzite in lift. Macrameuri si mileuri si batiste atat de frumos decorate cu prostie autentic romaneasca. Numai urechile ei stiu ce e aia sa fi emo, cum e sa fi emo, sa respiri emo, sa te porti emo, sa plangi emo, sa te tunzi emo, sa existi emo. Putem afla si noi ce este emo. Exista situri specializate: aici (care… este mult prea vizitat) dar si situri care incearca sa defineasca emo (aici)… eu am ramas paf. Adica emo este un cineva emotiv plin de emotii, care vrea sa se dea dur, pu(i)nk rock mother fucker… dar nu ii reuseste. Plang tot timpu si au impresia ca lumea este impotriva lor. Cred ca majoritatea au fost violati cand erau copii de un unchi malefic si ca in timp ce se masturbau evident… plangeau. So… wtf is wrong here?

Sa revenim la motoare. Un local mult prea scump pentru atmosfera de acolo. Piticu am vazut ca frecventeaza, ceva lume din massmedia, unii cu leptopuri ca e mokka netu’ , e plin de copii scapati in cap cand erau mici, copii care iubesc sa fie ciudati si adora starile de depresie. Le mai plac bulinutele, acadelele, liniutele… Ce ma amuza este senzatia de greata care le-o dam noi restul – noi suntem toti manelisti si tarani :)) si ca nu vrem sa trecem prin starile de depresie prin care trec ei.. WTF! Ai 2 copii acasa si nu ai cu ce sa ii hranesti? Ai nevasta bolnava acasa si ti-e frica ca o sa o pierzi? Nu ai bani de chirie? De ce plm sunt emo kidshii depresivi?

“Foem..:-? kiar crezi ca suntem retardati�Nu cred..Invidia e singura explicatie�Ca noi aratam Super Cute fata de voi�.Avemun par Cute�Bataie..:))) “

So… atata vreme cat il lasam pe manelist sa isi cante maneaua pe telefon eu zic sa nu ne mai legam de emo. Macar ne coloreaza peisajele si sunt… “cute”.

Sometimes CUTE is one step closer to…

Ce-as da sa…

Am prins? 2 pestisori de aur si am gasit o lampa fermecata. Dorintele le pui cu ochii inchisi si cu degetele incrucisate. Pentru ca asta e tagu meu am dreptul sa dau leapsa la: Moraless, Mikutsu, Piticu, Greger si … Alin. Frecati … lampa inainte de dorinte!

three_wishes.jpg

Ce-as da sa:

  1. il vad pe Gigi “razboinicu luminii” Becali cu un abecedar in mana…
  2. il aud pe Ion “cucuveaua” Iliescu ca recunoaste mineriadele…
  3. il vad pe Vadim “psicho” Tudor pe tratament cu xanax
  4. vad Steaua ca joaca coerent…
  5. aud ca se ieftinesc apartamentele…
  6. nu mai fie aglomerat Bucurestiul…
  7. moara in chinuri groaznice aia care au chinuit pisica in buzau…
  8. dispara manelele….
  9. se trezeasca EMO-KIDS la realitate

Tag: ce vreau eu de la administratia locala

Am primit si eu un tag de la piticu. Au mai fost tag-uiti si altii…

Iata raspunsul: de la administratia locala vreau sa fie eficienti. Nu mai vreau sa vad tigani si tarani pe trotuare ca vand branza si peste si… ciorapi din bulgaria, nu mai vreau sa vad gunoaie pe jos, nu mai vreau sa astept 10 ani in 311 sa ajung la munca, nu mai vreau sa stau la ghiseu si sa fiu plimbat la alte 10 ghishee…. ETC

Administratiile fie ele financiare, locale, ale domeniului public, ale domeniului nepublic… sunt inca sub conducere otomana ca sa nu spun comunista. Toti functionarii sunt serviabili (cand ai un cadou), amabili (cand ai alt cadou), si stau la ghiseu (cand deja te-ai enervat ca ai stat degeba). Cel mai bine venit ar fi modificarea procedurilor interne, eliminarea birocratiei si bineinteles un pic de bun simt. Mi-ar placea sa se explice omului cand se angajeaza la o “administratie” ca omul care vine sa ii ceara ajutorul la ghiseu nu merita sa fie tratat cu curu’ – dar asta e alta poveste. Eu nu am nemultumiri ca imi sparg astia cu picamaru strada la 3 dimineata sau la 8 sau la 3 dupamasa. Ma bucur ca muncesc si ca peste 1 an o sa am si eu o groapa mai putin…

Piticu zice ca administratiile sunt asa de eficiente incat au si iso9001. Poate pe hartie… ca in rest este o laba. Mie mi-a venit un plic de la cea financiara in ziua in care trebuia sa ajung in fata ghiseului. Nu dam vina pe Posta Romana ca oricum si aia sunt injurati zilnic iar plicul a fost trimis cu o zi inainte. Cred ca sunt eficienti pentru ei, prin birocratie reusesc sa isi micsoreze volumul de munca. Mi-au facut reprogramare ca sa fac o reprogramare. Cand am ajuns reprogramarea era deja facuta…. in ziua in care m-au chemat sa fac reprogramare. So.. da-l in cacat pe cetatean ca nu este important. Si asa l-am tinut 20 de minute la ghiseu si nu i-am dat importanta.

Ca sa inchei: vreau sa isi educe angajatii, sa se ridice la nivelul uniunii daca tot se practica taxele actuale si sa se integreze mai bine in domeniul informatic. Vreau sa fie date actualizate pe siturile lor, vreau sa isi raspunda la email si mai vreau sa nu se mai mearga pe pile si nepotisme… dar cred ca asta vrem toti!

Taguiesc pe: Moraless, Mikutsu, Alin . Stiu ca au mai ramas inca 4… dar… astia vor vedea ca ii taguiesc.

Paianjeni drogati…

Au fost facute niste experimente in anii 1950,? Dr. Peter Witt a dat unor paianjeni mai multe substante…? LSD, marihuana, cofeina etc…? Cred ca filmuletul arata unele aspecte din viata oamenilor :)? Aici? puteti cumpara si cartea daca va pasioneaza subiectul.

PLM… blog-uri – bloage – boange

Imaginati-va ca toata lumea o sa fie blogger la un moment dat. O sa cedeze toti in fata ispitei de a avea blog, de a spune cate ceva despre tine, de a da mass message-uri cu link-ul catre ultimu post, de a avea un status cool “Gagici dezbracate la…” evident link catre ultimul post in care a scris despre IAURT!

catblog.jpg

Printre prieteni am cativa care au blog, unii chiar sunt clickuiti de foarte multa lume iar altii de… mai putina lume. Dintre cei clickuiti si cei neclickuiti se pare ca (virgula) calitatea posturilor (idei expuse, comentarii, ETC) apartine celor mai putin click-uiti. Multi au cazut in extrema “cate un post la doua ore”, cantitate – da-o in kkt de calitate… Imi pun un status ca “cea mai misto pasarica” si scriu despre ce am vazut azi in tramvai. Lumea clickuie si eu ies bine la trafic 😀

Recent (nu va ganditi ca de cateva zile) au inceput sa apara si la televizor. Are blog si tolontan, adrian naspase, zoso (wtf is a zoso),? un prezentator… alt prezentator – toata lumea. Ma intreb care este finalitatea unui blog? Au inceput sa apara rahatele mici luate cu copy-paste, subiecte de scandal cu bloggeri, garla de poze, filmulete, bancuri, posturi scurte “azi ploua – deci blogu nu are finalitate. Stiu ca suntem generatia copy paste in? tara lui copy paste? dar nici macar sa copiem nu stim. Pe mine m-a apucat recent sa mai scriu niste review-uri… le scriu din placere si din experienta acumulata ca incepator in arta fotografica. Simt ca lipsesc injuraturile catre manelari si muile la adresa lor dar voi reveni 🙂 nu? te poti abtine? cateodata sa nu-l injuri pe cretinul cu manele in telefon, pe baba care tocmai a scapat o basina si-l injura pe manelist, pe mosul care discuta cu baba ca ce bine era pe vremea lu’ impushkatu.

Asadar… ce cacat am vrut sa zic aici?

Expozitia de pisici…

Cei care ma cunosc stiu ca imi plac animalele. Imi plac toate animalele dar prefer pisicile… probabil pentru personalitate, pentru ca nu balesc, nu se caca o tona de rahat, nu te innebunesc cu latratul, nu te lasa sa faci din ele o carpa de sters praful, pentru ca sunt simpatice si idioate.

expopisici.jpg

Azi am fost la EXPOZITIA DE PISICI. A fost organizata de Asociatia Felina Romana (click aici)? la Palatul Copiilor si a dat dovada ca romanii cand vine vorba de organizat ceva pot chiar sa suga ciorapii. Ce am vrut sa zic? Ei bine organizarea a fost de tot cacatul. Eu am fost acolo sa fotografiez felinele si nu mi-a placut ca felinele erau tinute in niste custi urate si un pic ruginite unele. Ne-am intalnit acolo cu o fosta colega de-a Andreei care dadea spre adoptie un motanel si ne-a spus ca nu le-au dat nisip pentru matzi si nici macar mancare cum se face la alte expozitii. Au fost putini expozanti dar cei care au avut timp sa-si aduca matza la expozitie au adus niste animale adorabile. A fost si un motan de 21 (a se citi DOUA ZECI SI UNU) de kg… am vazut si un matz pe nume Nosferatu – un Cornish Rex superb, birmaneze, albastrii de rusia, siameze, persane? si mai multe europene (adica de macadam sau maidaneze).

Evenimentul nu a fost foarte mediatizat dar a venit foarte multa lume. Pun pariu ca erau si casca gura care nu aveau ce face acasa dar atmosfera a fost prietenoasa. Cel care rupea biletele (5RoN / BUC) mi-a zis ca nu ma lasa sa mai intru daca ies sa fumez o tigara si cand ma intorc nu am biletul la mine… eu am zis ca ii arat fotografii facute de mine inauntru… el mi-a zis ca nu se poate… In fine 🙂 Am umplut un card de 1GB cu fotografii – mai mult Andreea care m-a lasat sa ii tin trepiedul in timp ce ea a pus monopol pe aparatul meu – am vazut matzi, am ras de unii stapani si ne-am mirat de organizarea care sa zicem lasa de dorit (ca sa nu fiu rau sa zic ca a fost de cacat).

Panasonic LUMIX DMC-FZ7 – REVIEW

Primul aparat foto a fost un Olympus Superzoom 70G. Mergea cu film, 38-70mm/4.5-8.5, avea blit si cred ca nu am tras mai mult de 3 filme cu el. De fiecare data cand faceam o poza folosindu-ma de ZUM ca sa incadrez iesea un rahat de poza… in fine nu mi-a placut.

Al doilea aparat foto a fost un Canon Powershot A60. Digital, 2 MP, 3x zoom optic. A fost aparatul care l-am invatat ca pe propriul buzunar, aparatul pe care inca il mai am dar nu il mai folosesc. Intotdeauna mi-am dorit sa ii cumpar lentile suplimentare pentru zum, intotdeauna am vrut sa pot sa ii extind capabilitatile de camera compacta, sapuniera mult iubita.

00022997-maly.jpg

Al 3-lea aparat inainte de Canon EOS 350D a fost trecerea la 6MP, 12X zoom optic.. etc -> Panasonic Lumix FZ7. L-am echipat cu filtre, adaptor de wide si ma mandream cu el ca era posesor de lentile Leica luminoase 36-432mm/2.8-3.3 dar anu imi placea senzorul facut de ei. La ISO ridicat zgomotul era mai mult decat suficient ca sa fi obligat sa nu tragi la iso mare… Overall e foarte misto aparatul. Ai Image Stabilisation (Mega O.I.S), adica misca o lentila ca sa nu le iasa pozele miscate alora cu parkinson, acumulatorul tine cam 500 de cadre si e minunat ca in pachet vine cu tub adaptor si lens hood.

Focalizare – Autofocus si manual focus. Este rapid la autofocus si calculeaza bine distanta; pe manual focus se schimba toata situatia. ai un joystick cu care te chinui asadar manual focus este doar un feature de care slabe sanse sa te folosesti (eu nu prea l-am folosit). Pe autofocus nu m-a dezamagit niciodata – flawless.

White Balance – pe langa modurile presetate ai 2 custom WB. Ca orice aparat foto digital la lumina de bec (wolfram sau … BEC clasic) cam da gres si scoate o poza mai mult portocalie… iti faci singur white balance-ul si totul o sa fie ok si la lumina de bec.

Zoom – 12X iar in rezolutii inferioare (automat se face crop la senzor) ai 16.5X… nu este vorba de zoom digital – este acelasi efect ca la SLR-uri cand ai crop-ul acela de 1.x din cauza ca nu ai full frame.

Display/Viewfinder: Aici panasonic a dat gres. Viewfinderul si display-ul aveau CLAR nevoie de mai multi pixeli. Ei au pus 150.000 de pixeli pe un display de 2.5 inch… alti puneau 230.000 de pixeli… so pentru display nota 4. S-au zgarcit la maruntitsuri ca sa il scoata un pic mai ieftin pe poarta fabricii, dar au dat cu mucii in fasole aici.

Inca o chestie neplacuta – USB 1.0! Toti au 2.0… iar s-au zgarcit la bani marunti si pun pariu ca daca nu aveam card reader ma umpleam de nervi 🙂

Daca aveti ocazia sa treceti de la un aparat compact la acest bridge – GO FOR IT! Este un aparat superb, usor, bun pentru o multitudine de ocazii, ca dimensiuni este ok, poti sa il folosesti si in ocazii mai candide fara sa sperii lumea. Ca sfat: nu va lasati impresionati de adaptoarele de zoom 2X sau chiar 3x de pe piata chiar daca veti avea un 24X optic 72-800mm. Nu fac decat sa strice optica deja existenta. Veti avea un aparat dezechilibrat cu aberatii cromatice, culori sparte, cu un image stabilization inutil in aceleasi conditii… Interesante sunt adaptoarele WIDE 0.45X – 0.7X la care se desface prima lentila si ramane ca adaptor de macro. Rezulatele sunt OK iar pe partea de macro o sa ramaneti impresionati de ce o sa scoateti. Recomand sa tineti pe aparat tot timpul un filtru UV – se monteaza tubul adaptor, pe tub se pune filtrul iar lens hood-ul puteti sa il aveti in permanenta pe aparat montat cu petalele inspre voi, iar cand aveti nevoie de el sa il intoarceti in pozitia normala – este foarte rapid de demontat si montat la loc.

Cam atat ma lasa inspiratia sa scriu (in 3 zile…). Altele va las pe voi sa descoperiti. Daca aveti intrebari, nu ezitati!

Canon EF 50mm/1.8 – IMPRESII and REVIEW de fotobizon

In primul rand, sa ma lasati sa aplaud! Ca fotobizon si incepator fotobizon sunt impresionat de calitatile acestui obiectiv fara pretentii. Costa 300RON si este MI-NU-NAT. Probabil este unul din cele mai cumparate obiective de la Canon, unul din cele mai? APRECIATE si IEFTINE!

7737309vedere_frontala.jpg

Incep prin detalii despre constructia lui. Este din plastic nene. Plastic sincer si fara pretentii. Asta il face usor… Nu va recomand sa il cumparati daca vreti sa va impresionati prietenii/prietenele. O femeie nu s-ar umezi la un obiectiv asa de mic cum s-ar umezi la un Tamron 70-300 extins in TELE la maxim si focalizat manual pana cand…? dar…

Optica? Nu pot sa zic ca un bizon s-ar pricepe aici. Din ce am vazut pe net.. are si el niste lentile inauntru, o diafragma (cu 5 lame – adica bokeh uratzel), si… se pot monta filte de polarizare ca dansul nu isi roteste capatzana in timp ce focalizeaza, se pot monta filtre (polarizare, uv, bla bla) pe 52mm deci ieftine. Apropos de focalizare: stiti cateii aia mici si intensi? Aia de latra si alearga ore intregi fara sa se opreasca? Asta este impresia care mi-a lasat-o nenea obiectivu. Este un pic zgomotos (zici ca are un motoras de jucarie chinezeasca cum aveam cand eram copii) dar nu destul de zgomotos ca sa te zgarie pe timpane.

Altele (si probabil cele mai importante). Diafragma de 1.8 si atat! Am tras la munca pe intunericeala de birou cu neoanele arse poze la 1/60-1/200 cu iso 100 sau 1600. Adica asa mai vorbim de tras fara blit! Portretele au iesit super OK, cu DOF cum ii place colegului Alex care s-a jucat cu el si il distra cat de repede focalizeaza! Asta ii place lui ca e rapid nene… (cred ca e rapid ca nu are foarte multa sticla de mutat). In primele zile de fotobizon cu DSLR am tot vazut lumea ca vorbea de sharp. PLM! Sharp? Cum? Cu ce? De ce? Ei bine la 1.8 piticu asta este un pic sharp, iar de la 2.0 in sus nu ma pot plange. Este un obiectiv IEFTIN si SHARP si RAPID!

Ce NU mi-a placut: cand nu focalizeaza zici ca se da de pereti iar cand focalizezi manual este destul de incomod inelul de 5mm latime… dar nimeni nu e perfect!

Official Happy Birthday Post…

i’m so happy… happy birthday to me. ye ye…

beer_wideweb__430�2980.jpg

Cred ca este prima zi de nastere pe care nu o simt, de care nu ma bucur. Oficial.. nu am primit ciorapi!

Am inceput cu o zi la job, o zi normala in care am fost singurul care a muncit (restu erau in concediu sau in delegatie), o zi obositoare! Ce sa mai sarbatoresti rupt in gura de oboseala? Ajungi pe la 8 seara si faci un dush si te ia somnu… babaul!

A doua zi daca era frumos mergeai cu prietenii la gratar. Se face 11 si incep sa te sune pe mobil, dar tu dormi. Trec ore intregi si vezi cat de frumos afara si regreti ca stai in casa, te gandesti la cei care si-au adus aminte de tine si te-au sunat sa iti zica la multi ani… Oare vodafone a functionat doar pentru 3 oameni? Poate a doua zi reusesti sa iesi la un bere si o pizza… trimiti sms-uri si astepti raspuns.? Te gandesti ca trebuie sa te barbieresti si sa te pui la punct, te gandesti ca este inca o zi pana luni cand o iei de coada si ai o gramada de munca.

Si asa mai trece o zi… sad fuck plm…