Tamron AF SP 17-50mm f/2.8 XR Di II – Review

Tamron AF SP 17-50mm f/2.8 XR Di II

Obiectivul Tamron 17-50mm f/2.8 este subiect de controversa in lumea foto. Unii il sustin si recomanda, altii il vor L-uri, altii nu stiu despre ce e vorba si nu ii acorda nici o sansa pentru ca altii recomanda L-uri. De mentional ca este compatibil numai cu senzorii crop 1,5/1,6x… iar mie imi place la nebunie!

Sa incepem cu review-ul:

Constructie: Obiectivul este construit din plastic, are montura din metal si accepta filtre de 67mm. In pachet primiti obiectivul, capacele si un parasolar. Inelele de focus si zoom sunt din cauciuc dur/striat se rotesc invers fata de cele de la Canon dar ar trebui sa va obisnuiti repede. Aveti un switch de lock care nu lasa obiectivul sa se extinda sub propria greutate (lens creep) in timpul transportului, dar nu il veti folosi decat dupa ce veti utiliza multa vreme obiectivul. Zoom-ul se misca un pic cam greu (cel putin la mine ca este nou) dar cu timpul se va “lubrifia”. Pentru constructie as acorda 9 din 10 puncte. (-1p pentru plastic)

Optica: 13 grupuri si 16 elemente, diafragma: 7 lame circulare pentru un “bokeh” frumos. Datorita opticii foarte bune rezolutia acestor lentile este excelenta si reprezinta cea mai buna alegere din gama. Pe toate focalele a avut rezultate bune, iar de la f3.5 pot spune ca da rezultate excelente, cu diafragma deschisa la f2.8 este un pic soft in colturi. Comparativ cu Sigma 17-50mm/f2.8 acest obiectiv se prezinta mai bine. Sigma are o rezolutie mai putin buna, aberatii cromatice mai accentuate si nu a reusit sa controleze “lens flare” ca in cazul tamron-ului. Distorsiuni: la 17mm apare efectul de butoi dar este neglijabil. Culorile reproduse sunt bune, vigneteaza mai putin decat Canon 17-55 IS, dar nu are Image Stabilisation si USM, Full time manual. Toata lumea a laudat optica acestor obiective!

Operare: Focus rapid dar este destul de zgomotos – daca ai avut obiective Canon USM cu siguranta “feature-ul” acesta te va deranja. Referindu-ne strict la acuratete mie nu mi-a dat chix pana acum. Focalizeaza precis, iar pe lumina slaba (ma refer la atmosfera din bar-urile iluminate INSUFICIENT) duce job-ul la bun sfarsit. Capacul din fata obiectivului se scoate usor, chiar si cu parasolarul pus (chestie imposibila la 28-135 IS USM-ul de l-am avut inainte) iar capacul din spate are o singura pozitie in care intra si nu este compatibil cu unele obiective de la Canon. Eu am reusit sa-l potrivesc cu 50/1.8-ul ca sa nu car dupa mine 20 de capace.

Nu-mi plac:

  • inelul de focus se roteste
  • plastic is fantastic
  • capacul din spate 🙂
  • focusul bazaie

Photoshoot de duminica…

Dupa cum am vrut sambata trecuta sa iesim repede la 3 fotografii si-o leaca de frig si nu ne-a iesit, am dat mesaje in stanga si in dreapta si am iesit la foto. 3 oameni, imbracati bine, cu 3 aparate foto, am luat-o la picior prin Bucurestiul Vechi, iar mai apoi prin Cismigiu ca sa pierdem timpul in mod placut. Bucurestiul are farmec Duminica cand nu este picior de om in preajma, cand stii ca nu intarzii nicaieri, cand ai vreme de pierdut. Pentru a 2-a oara in Bucurestiul Vechi cu gandul sa facem fotografii de data asta cred ca am surprins cateva cadre decente.

Cum sa vezi daca exista praf pe senzor?

Se dau urmatoarele: aparat foto DSLR, Obiective (2 ca sa ai de ce sa le schimbi) si mediul inconjurator. Mai avem un tavan/perete alb, blit si mod manual.

Sensor Dust

Ca orice DSLR si al tau trebuie sa aiba 2 obiective. Probabil obiectivul de kit si inca un obiectiv. Obiectivele se schimba ca ciorapii. Ai nevoie de ceva larg, ceva lung, ceva luminos… si nu o sa pastrezi all the time acelasi obiectiv. O sa le schimbi sa iti iei altele ca iti dai seama cu timpul ce vrei. Procedura de schimbare a obiectivului nu este grea: apesi pe buton, rotesti scoti; pozitionezi celalalt obiectiv pe pozitie, introduci, rotesti, se aude un click. U’re done! Procedura nu se executa oricum, preferabil cu obiectvul indreptat spre podea. Au trecut 6 luni de cand ai aparatul si inca te gandesti la praful care ar putea aparea pe senzor! Undei? Nu am pic de praf. Sunt doar legende… iar senzor cleaning este marketing pur. Cum sa vezi daca ai praf pe senzor? Citeste mai departe….

Continue reading “Cum sa vezi daca exista praf pe senzor?”

MNAC Mac-Mac

Pentru ca nu e live blogging vreau sa marturisesc ca ieri dupa munca am fost la un eveniment pe care nu l-am inteles. Este vorba despre un eveniment oragnizat de MNAC si Institutul Francez Bucuresti numit “Animations / Fictions”. Tema a fost mult prea adanca pentru mine: investigarea ultilizarii diverse ale benzii desenate si a desenului animat in lucrarile artistilor. Eu ca IT’ist, om care a fost pe profil real, am avut impresia ca toata lumea era cu mana in pantaloni cand “vizualiza” arta. Bine ca am facut niscaiva fotografii ca sa se vada ca ma duc la evenimente mai CLASSY 🙂

George Carlin – Stand UP Comedy

Iaca dragii mosului ce inseamna Stand UP Comedy. Omul este genial. Are 60&something ani si este cel mai misto old fucking cool dude. George Carlin despre dezastrele naturale. Really really cool! Hope you enjoy it! (ps. daca vrea cineva show-uri complete le pot provide-ui :D)

Imobiliare. Not good!

Cum nimic nu merge bine din prima, maine voi cobora iar la etajul 1. Renunt la creditul imobiliar si imi fac altul, pentru ca nu ies miile de euro la calcul. WTF! Ca de obicei idiotu nu s-a gandit la toate inainte sa faca cererea si acum trebuie sa o refaca, so… again.. wasted time. Weekend-ul asta am avut discutii cu Andreea ca ma razgandesc prea des. Well… cand e morcovu’ infipt o intorci pe toate partile! Ma gandesc la agentiile imobiliare ce bine o duc. La o casa de 100.000 E ei isi iau 6% din valoarea imobilului, 3% de la cumparator si 3% de la vanzator. Inca 2% (sau ceva asemanator) dai la notar pentru actele de vanzare-cumparare si fii sigur ca asta nu este tot! Mai vor fi si alte cheltuieli anexe pe care e bine sa le previi cu un tescalau de bani in buzunar.

Casuta

Eu imi caut un apartament de 2 camere. Unul confort 1 costa peste 100.000E deci va trebui sa ma multumesc cu unul confort 2. Nu ma doare ca voi avea 46mp locuibili in care ma voi desfasura, nu ma deranjeaza o bucatarie mica, nici macar ca poate voi avea apartamentul pe colt. Ma enerveaza teribil agentiile imobiliare care sunt direct vinovate de cresterea preturilor. Pe langa agentii se mai afla si bancile si cererea imensa de pe piata de imobiliare care au facut ca o garsoniera de 50000 sa coste 100000 si asa mai departe. Agentiile au mirosit momentul in care bancile au inceput sa acorde credite mult mai usor si au saltat si ei comisioanele rezultand o pretentie financiara mai mare din partea vanzatorului. Totul se inchide intr-un cerc vicios. Bucurestiul a ajuns o mega-metropola aglomerata in care calitatea vietii scade vazand cu ochii. Parcurile incep sa dispara facand loc complexelor de locuinte. Se scot bani frumosi din imobiliare daca esti in varful lantului trofic, adica daca esti “smecherul” care ia spaga si aproba desfiintarea unui parc. Partea neplacuta este ca romanu’ nu are sange in testicole sa iasa in strada sa isi apere parcurile si asa foarte putine la numarul imens de locuitori. Daca nu te grabesti s-ar putea sa fie mai bine.

Se aud vorbe ca peste 3 ani (aproximativ) piata imobiliara va cadea. Preturile apartamentelor din blocurile vechi din Bucuresti vor fi extraordinar de mici datorita dezvoltarii ofertei imobiliare. Pe sleau: se vor costrui atat de multe locuinte noi in afara bucurestiului incat nimeni nu va dori o cutie de chibrite in centru. Toata lumea va locui la periferie, va lua masina pana la job, va pleca cu masina de la job pentru o naveta de cateva zeci de km. Well suna ca un vis frumos dar nu prea vad ca o sa ne dezvoltam asa de armonios. Locuri de parcare nu, autostrazile sunt deja foarte aglomerate iar traficul in Bucuresti este un cosmar repetitiv. In 3 ani va fi si mai rau! Belive me!

As dori si parerea voastra asa ca va invit sa comentati. Credeti ca exista speranta unei schimbari in bine? In special o invitatie si pentru blogosfera ca ei de obicei au ceva de spus: Adrian Barbu, Alin Farcas, b0gdan.com, Blog de iarna, Dana Cristiana, Emma, Greger, hybrid4u, Innocente, LadyHawk, Marius Dumbraveanu, Mikutzu, Moraless, peculiarme, PiticStyle, Piticu, Tara Duveanu, Manafu , Ionut Popa, Orlando, Radu Ionescu, Zoso, Florin HiQ, Nihasa, Big Lazy SysAdmin, Bobby Voicu, Vivi, Visurat, Dragos Manac, Alex Brie, Cristi Roman, Gusti Roman, Buddha, Emi Gal, Costin, Victo Ciutacu, Aurel Dragut, Antonio Eram, Varabiescu, Lucian Mateescu, Vlad Stan, Fry , Sergiu Biris, Andrei Radu, Adrian Zanfir, Mihnea Boiangiu, Vladinho , Iulian Constantin, Catalin Tenita , Ionut Oprea, Madalin Matica, Vladimir Oane, Dorin Boerescu, Doru Panaitescu, Dragos Dehelean, Pyuric, Mihai Sturzu, Nihasa, Subiectiv, Emi Gal, Aurel Dragut, Vladinho, Catalin Tenita , Ionut Oprea, Madalin Matica, Horia.

Pe instalatie

Este locul cel mai potrivit pentru vârârea membrului cand te supără cineva sau ceva sau… altceva. Pe mine m-au enervat ăia. Cine? Ăia nene! Am inceput cu diacritice ca sa demonstrez ca am puterea si stiu sa scriu cu ele. Le am instalate dar nu le folosesc.

Instalatie

Piticu si-a revenit neica. O fi ajuns cutitu la os? Ma gandeam o vreme sa-l sterg din google feeds ca ma enervam la articolele lui ca scria de dragul traficului (cu accent pe i ca asa e corect) dar m-am razgandit. So! Dorombach a scris despre bucuresteni: de ce sunt ei nesimtiti? Raspunsul nu a incetat sa soseasca intr-un articol destul de ok. Bravo ba Piticule. Ti-ai revenit? Pe de alta parte Alinel aka The Player Farcas incepe sa lanseze provocari in blegosfera. Un con.scurs platit din buzunarul lui (ceea ce eu nu as face ca-s zgarcit ca scotienii) care are ca tema bla bla bla. BLA? Romanu stie sa bla! Revedeti piticul antedecembrist 🙂 si o sa vedeti BLA! Piticul cu care am iesit la foto pe frig si a fost fun. Am ras cum radeam cand eram angajat iRealitatea TV. Apropos de iRealii de la iRealitatea: Daca Basescu se Bese… Cate zile o sa fie stire de prime time? Daca elodia… errm Elodia e inregistrata la OSIM de OTV Dan Dobiaconescu in Direct asa ca o sa lasam subiectul deoparte. Pfiu!

De ce “Pe instalatie”? Pai: azi la munca stateam cu capul afundat in pumn si ma gandeam la plecatul iminent al unui eminent din casa parinteasca. Cum o sa fie? Oare o sa mai am bani sa imi iau obiective pentru aparatul foto si sa cheltui banii pe prostii? Oare… o sa imi mai hostez singur blogul? Schimbari destul de mari… iar primul pas inainte este un shut bun in posterior (cur). Concluzia? Imi bag membrele inferioare in ele de cereri de credit, agentii imobiliare si banci. EU AM BLOG. cplm!

Everything is OK

Exclamation

311-le cu care am venit acasa a luat foc. Ai dracu astia cu Citaro-urile lor… cand ti-e lumea mai draga, ai prins loc jos, e liber, e liniste apare o suvita de fum iar una din autobuz incepe panicata sa zbiere ca o sa ardem ca soarecii. Nu am scos aparatul sa imortalizez momentul de mare valoare ca s-a terminat destul de repede tot evenimentul. Omu a inchis masina si s-a carat la depou sau autogara.

Am urcat in urmatorul care nu era nici macar pe departe la fel de gol, dar era plin de mucosi care aveau momente de teribilism asa ca am coborat la prima. Sa mergi pe jos e really-really nice. Iti pui in ordine gandurile, te gandesti cum sa rezolvi diverse probleme s.a.md. Eu m-am gandit la cel care nu mai e la mine in geanta, m-am gandit la ce o sa ii ia locul, m-am gandit la aspectul unei case numai pentru mine si pentru ea, m-am gandit si m-am gandit si am ajuns la o singura concluzie: fuck!

Ca sa iau casa trebuie sa am banii, sa am bani de acte, sa am mobila, sa fac credit, ca sa fac credit trebuie sa fac cerere, ca sa fac cerere trebuie sa cobor 4 etaje la munca, ca sa cobor 4 etaje trebuie sa am timp. Mi-am promis ca imi fac timp! Azi trebuia sa am timp dar cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea de la piata si iarna nu-i ca vara am ajuns sa iau iar pranzul la birou si sa stau cu cererea goala pe birou. Maine promit…

Oare sunt lenes?