La multi ani 2010!

In mare va urez sanatate, un an mai bun, succese pe toate planurile, mariri de salariu, sa va iasa la 6 din 49 si sa fiti iubiti. Pentru 2010 eu as propune sa nu ne pierdem speranta ca 2011 va fi mai bun 🙂 macar in prima jumatate pe care au spurcat-o ursitoarele economice…

Pentru la anu’ am urmatoarele in vedere:

– certifcari profesionale
– sa pun mai des mana pe aparatul foto
– sa zambesc, sa nu ma stresez, sa fiu calm
– altele 😀

PS. Trecerea dintre ani fara televizor!

Cooking Party @ iLL’s Crib

ills-crib-cooking-party-22

Chestia asta imi doresc sa o fac cam de atunci de cand cochetam cu gandul ca voi sta la casa mea…

Ideea nu este una originala, ci am avut parte mai demult de un “Cooking Party” dar nu a mers tot conform planului pentru ca in ciuda celor discutate la bere cu el (grup restrans, mancare buna, good times) a invitat toate cunostiintele lui ca “free food” si am ajuns sa mancam spaghete, multi oameni, not so good times.

Asadar: ieri (adica sambata) in loc sa mergem la Deko (pentru nu stiu ce motiv s-au dat toate rezervarile, mesele, berile) am zis sa facem Cooking Party, adica sa ne gatim ceva bun, sa bem ceva bun si sa vedem un film bun, asa intre prieteni. All went as planned, am gatit, am baut, am vizionat.

Continue reading “Cooking Party @ iLL’s Crib”

Now what? 2009!

Mda…

Am trecut in 2009. Alt an, surprinzator va fi mai interesant decat 2008 din multe puncte de vedere. Trecerea dintre ani ne-a prins cu sampania in pahare. Am baut o gura de sampanie si am trecut la cele care le facem pana atunci.

Anul acesta nu ne-a mai interesat atat de mult numaratoarea inversa de la televizor. Antenele au dat-o pe manele si se laudau pe 1 ca vai nene ce audienta au avut ei fata de Pro TV. Numaratoarea inversa este climaxul oricarei petreceri de revelion, restul se rezuma la bautura si programe de cacat la televizor.

Revelionul acesta nu l-am mai petrecut treaz dar nici nu m-am imbatat. A fost acea stare de semi-happyness pe care o ai cand esti semi-drunk, si ce poate fi mai misto decat sa stai la taclale cu cei apropiati tie, fara sa auzi manele, fara sa fi plin de fripturi pana la refuz, fara sa iti fie rau, fara sa fie 1:00 si sa simti plictiseala cum face talpile sa arda usor? Revelionul 2008 a fost in antiteza cu cel de anul trecut pe care mi-l amintesc vag – in vizita la niste prieteni.

Artificiile si pocnitorile au inceput de la 6 seara si s-au terminat undeva la 2 noaptea. Chiar daca se spune ca “artificiile si pocnitorile se vand doar pe 31 decembrie” s-au auzit si pe 30, si pe 29 decembrie dar mult mai timid decat in anii trecuti. Vine criza, nu ne mai ocupam timpul cu prostii :)) Pe bloguri, ca am apucat si eu azi sa vad ce a mai scris lumea: s-a facut live blogging and that’s SAD! De ce sa stai la 12 noaptea sa tastezi pe blog? De ce sa iti pierzi vremea in fata tastelor cand ar trebui sa petreci noaptea dintre ani ALTFEL decat in fiecare zi din an?

Let’s make the story short: 2009 sa fie mai bun decat 2008. Nu va faceti planuri si liste de “to do in 2009” ca dezamagirea va fi mai mare la urmatoarea schimbare de ani. Enjoy life, chiar daca sunteti in Bucuresti, bucurati-va de prieteni, de natura si nu mai fiti tristi ca in 2 zile incepem job-urile 😀

PEACE (se pronunta piss)!

Am fost la Firefox “Party”…

Din ciclul nu tot ce zboara se mananca si nu tot ce e romanesc “ie pisda” am fost la Firefox Party.

Mi-am luat inima-n dinti si aparatu-n geanta si am plecat pe la 8 cu toate ca la 7:45 eram ferm convins ca o sa stau linistit acasa. Pun pariu ca Ciupercutza, Piticu si Aura au facut “the right thing” si au stat acasa la caldura unde a fost uscat and stuff (ceea ce mi-ar fi placut enorm si mie). Eu am fost mai curajos si am lasat lenea deoparte.

La 8 si un sfert am ajuns (destul de repede pentru Bucuresti) in fata la TNB unde m-am intalnit cu neica b0gdan (pe care nu aveam cum sa-l anunt daca ramaneam acasa). Am urcat scarile pana pe motoare si mi-am dat seama ca am o conditie fizica precara, ca trebuie sa ma las de fumat si ca mai bine luam liftul si nu il ascultam pe b0gdan (care cred ca facea eforturi sa nu gafaie de oboseala). Sus nu mare mi-a fost mirarea sa vad cata lume NU era pe motoare. Prezenta e oricum obligatorie pentru cativa emo si trendinezi care ocupa de fiecare data locurile de pe margine, acoperite si stau ore intregi “just looking good and cute”.

Ne-am plimbat repede intr-o misiune de recunoastere si mi-am dat seama care era grupul din cauza lui INconstantIN (ca el e blogger care se respecta si are tricou cu adresa veb a bloagai). Dupa cateva secunde l-am observat si pe marele nihasa (iepurele demonic al blogosferei romanesti) si am incercat sa ne apropiem de ei. L-am abordat pe INconstantIN (care are un nickname greu de tastat, pastrand “IN” cu majuscule). Salut-salut, hi-hi-hi, poc-poc… ce frumos, ce “super” petrecere, ce-o sa ne ploua, ce ma bucur! S-au impartit insigne, abtzipilde si bratari cu firefox si a inceput sa pice. Nu a plouat de la inceput cu ura, ci doar asa, cu picuri mici care m-au convins sa bag aparatul la adapost. Am mai fumat o tigara si am plecat intr-o alta locatie (cred ca cea mai de cacat locatie pe care o puteam alege, regardind preturi, regarding servire, regardin atmosfera), locatie cu specific spaniol si servire romaneasca. PLM!

Pentru ca m-a rugat b0gdan intr-un comment zilele trecute sa ii explic care e treaba cu SLR-urile si ce fac butoanele si ghizmo-urile de pe el am avut si eu ocazia sa ma simt bine. Fotografu lu peste prajit care de fapt se ocupa cu IT a explicat, ce a stiut, cum a stiut. Sper ca explicatiile mele au fost de folos.

Participantii (media de varsta undeva pe la 23 de ani, ca sa ma simt eu moshorog) au comandat de mancare si au asteptat mai bine de 2 ore. Ma bucur ca nu am fost printre ei, 1 la mana m-am apucat iar de slabit, 2 la mana ma enervam ca stau 2 ore cu foamea-n glanda! Timpul petrecut cu party ppl mozilla firefox a trecut repede si bine au facut ca afara ploua groaznic (hihi ca tot ziceam ca nu mai ploua). Cei langa care am stat erau studenti (anul 1,2 prin automatica/mate info/mate fizica) si mi-au adus aminte de zilele cand chiuleam la biliard si la bere… ce vremuri! Asadar … it was fun! Mi-a placut ca nu am vorbit de bloguri!

Acu-s acasa si ascult dulcele sunet al ploii!